Saptamana Mare

Pentru ca de maine vom intra in Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor, voi scrie cate ceva despre aceasta.

Saptamana Patimilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile.

Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii.

Tot in aceasta zi se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Incepand cu Denia de duminica seara, se canta pana in Sfanta si Marea Joi urmatorul tropar:

"Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. "Doamne", zicem noi catre Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci, fiind miscata de harul dumnezeiesc spre cunoasterea cea mai presus de intelegere, "a luat randuiala de mironosita". A facut ceea ce doreau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Mantuitorului. A anticipat inmormantarea lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme, "aducand mir de mult pret". A fost mistuita de dorinta de a i se dezlega pacatele: "Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul".

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, Mantuitorul le da ucenicilor o noua porunca: "Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." Nu intamplator in fata Sfantului Potir, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".

In Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare. Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce patimeste nu este un simplu om si infricosatoare caci toata faptura s-a schimbat la rastignirea lui Hristos: " Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat si multi din morminte au inviat".

In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei din veac adormiti.
Astfel, noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea.

Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:

"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Sa luam aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor sa avem putere sa raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur:

"Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".

La multi ani celor ce poarta nume de flori

Ne-am invatat ca in fiecare primavara sa avem grija sa le spunem LA MULTI ANI celor ce poarta nume de flori. Asa ca pe aceasta cale as dori sa le urez multa sanatate, fericire, "succesuri" atat pe plan profesional, cat si pe plan emotional tuturor celor ce poarta nume de flori.

Noi şi istoria. Tot românul este exponenţial

Ceva mai mult de o jumătate de secol de regalitate şi o tăcere de altă jumătate sunt cauzele pentru care românii ştiu destul de puţine despre monarhie şi familiile monarhice din România. Dincolo de atracţia şi fascinaţia exercitate de viaţa din palatele regale, ar trebui să primeze cunoaşterea istoriei adevărate. De la A.D. Xenopol incoace nu am mai avut o istorie cât de cât reală.

E un truism să afirmi că fiecare putere - la noi şi fiecare regim politic - rescrie istoria, selectând, aducând in prim-plan fapte convenabile şi justificabile Alteori insă se perpetuează nişte locuri comune fără ca nimeni să le mai verifice. Am crescut cu o istorie in care strămoşii noştri erau nişte viteji nemaipomeniţi: fuseserăm cei mai viteji dintre traci, luptele cu romanii erau pilde de eroism, dar mai ales avuseserăm nenumărate victorii impotriva otomanilor. Ni se umplea pieptul de mândrie când ai noştri apărându-şi "sărăcia şi nevoile şi neamul" infrângeau puhoaiele Imperiului după o tactică militară care ni se părea genială: pârjolul şi retragerea in păduri.

Toată această mândrie a inceput să pălească atunci când am citit că luptele din Evul Mediu şi până hăt spre vremurile moderne se dădeau de la răsăritul la apusul soarelui, iar invingător era cel care rămânea pe câmpul de luptă şi a doua zi dimineaţa. Aha, mi-am zis, păi dacă noi o şparleam in timpul nopţii, intr-o retragere strategică, asta vrea să insemne că, de fapt, nu prea invingeam noi. O a doua revelaţie am avut-o când mi-a căzut in mână o istorie a Imperiului Otoman scrisă de un turc (sau, dacă mi-aduc bine aminte, de o turcoaică). Ei bine, in istoria lor noi nu prea existam: in afara consemnării expediţiei impotriva Moldovei, care s-a lăsat cu bătălia de la Podu Inalt, nu mai era nimic. Iar asta era inscrisă pentru că fusese, intr-adevăr, prima mare mişcare de oştiri otomane după ce cuceriseră Constantinopole. In fapt, autorul voia a ne spune că după 1453 Imperiul işi aflse stabilitatea, era solid şi in apogeu, dovadă că aproape două decenii nu mai arătase interes pentru ceea ce era in afara graniţelor sale! De-a-ndoaselea, in istoriile noastre marile evenimente istorice din trecutul Romaniei erau expediate in câteva rânduri cam sibilinice, in timp ce nu ştiu ce răzmeriţă de prin nu ştiu ce cătun se lăbărţa pe pagini intregi, ca trezire a conştiinţei revoluţionare a maselor in căutarea partidului care să le conducă la victoria finală!

Top 10 pietre pretioase rare si scumpe

Pietrele pretioase reprezinta unul dintre felurile in care natura ne spune „uite ce frumoasa sunt!” De mii de ani, oamenii s-au infrumusetat cu bijuterii si pietre pretioase pentru a iesi in evidenta si a uimi audienta.

Fie ca au fost prelucrate in coliere, brose, pandantive sau bratari, pietrele rare si scumpe au fost mereu modalitatea prin care oamenii si-au exprimat averea. Iata care sunt cele mai rare pietre pretioase de pe pamant!

Jadeit: 3 milioane dolari caratul
Pana acum cativa ani, jadeitul a fost un mineral cu surse misterioase, insa acum se cunosc cateva mine in Guatemala si in California, cu jadeit alb si gri. Jadeitul mexican se gaseste doar in artefacte, toate cu surse necunoscute. Pretul record pentru o singura bijuterie cu jadeit a fost fixat in noiembrie 1997, pe un colier vandut cu 9.3 milioane de dolari.

Diamante rosii: 2-2.5 milioane dolari caratul
In lume s-au gasit doar cateva diamante rosii, si putini oameni au vazut si au taiat un diamant rosu. Culoarea lor este rosie-purpurie, gasindu-se intr-o mina de argila din Australia. Cele mai mari si mai fine dintre ele sunt scoase la licitatie odata la un an sau doi, si sunt vandute pe milioane de dolari.

Serendibit: 1.8-2 milioane dolari caratul
Aceasta piatra pretioasa ce provine din Sri Lanka are culoare cenusie si este compusa dintr-un complex neobisnuit de minerale, printre care: calciul, magneziul, aluminiul, siliciul, borul si oxigenul. Pana acum s-au descoperit doar trei specimene, de 0.35, 0.55 si 0.56 carate.

Granatul albastru: 1.5 milioane dolari caratul
Granatul este o piatra pretioasa care se gaseste sub diferite culori: rosu, portocaliu, verde, galben, albastru, mov, maro, negru, roz si incolor. Cea mai rara dintre aceste piese este granatul albastru, descoperit in 1990, in Bekily, Madagascar. S-au mai gasit piese si in SUA, Rusia si Turcia. El isi schimba culoarea de la albastru-vezuliu in lumina zilei in mov la lumina artificiala, ca rezultat al cantitatilor relativ mari de vanadiu pe care le contine. Bucata cea mai scumpa, de 4.2 carate, s-a vandut in 2003 cu 6.8 milioane dolari.

Painita: 50-60 000 dolari caratul
Pe vremuri se credea ca acest mineral este cel mai rar de pe pamant, dar chiar si astazi este considerat foarte rar. Painita a fost descoperita in 1950, in Myanmar, si a primit numele descoperitorului sau (Arthur Pain). Pana in 2005 nu s-au gasit decat 25 asemenea cristale.

Grandidieritul: 50 000 dolari caratul
Acesta este un mineral albastru-verzui, descoperit si el in Madagascar. Grandidieritul a fost numit dupa exploratorul si expertul in stiinte naturii Alfred Grandidier, care l-a descoperit.

Musgravitul: 35 000 dolari caratul
Aceasta piatra pretioasa este una dintre cele mai rare din lume. Musgravitul este compus in principal din beriliu, magneziu si aluminiu, si a fost numit dupa zona Musgrave din Australia, unde a fost descoperit. Piatra a fost descoperita mai tarziu si in Groenlanda si Madagascar, insa la o calitate mai redusa

Beril rosu smarald: 10 000 dolari caratul
Berilul rosu a fost gasit prima oara in muntii din Utah, iar apoi si in Mexic, in zone vulcanice, cu magma.

Opalul negru: 2 300 dolari caratul
Australia este tara opalului, fiind cea mai mare exportatoare a acestui mineral. Opalul negru reflecta un curcubeu de culori, fiind minunat de observat.

Jeremejevitul: 2 000 euro caratul
Aceasta este o piatra incolora, usor albastruie sau galbuie, tara de provenienta a celor mai calitative jeremejevite fiind Namibia. Chiar se gasesc in natura sub forma de obelisc, fiind confundate in trecut cu acvamarinul. Si aceasta piatra pretioasa a fost denumita dupa numele descoperitorului sau, un mineralog rus, Pavel Jeremejev, care a gasit-o in 1883.

Meteora – cu un pas mai aproape de ingeri

Exista un loc in care forta naturii a modelat muntii facandu-i sa arate aidoma unor stalpi ce sustin insusi cerul. Exista un loc pe care oamenii l-au intarit prin credinta si puterea lor launtrica. Un loc in care Dumnezeu le-a zambit oamenilor, oferindu-le adapost acolo unde nimeni nu se astepta... Meteora... lacasul ingerilor.

Locuind la portile cerului
Cuvantul meteora inseamna, in limba greaca, "suspendat in aer" si, desigur, se refera la manastirile seculare ridicate aici de sfintii ortodoxiei. Ceea ce a creat acea unica aglomerare de stanci ramane un mister al naturii, si asta in ciuda teoriilor avansate de oameni de stiinta, teorii nedemonstrate pana astazi. Insa cu atat mai spectaculos este peisajul oferit de Meteora cu cat artei naturii omul i-a alaturat arta sa, creand unul dintre cele mai frumoase locuri nu numai din Grecia, ci din intreaga lume. Nu intamplator, manastirile de la Meteora au fost incluse in patrimoniul UNESCO ca bunuri inestimabile ale intregii omeniri.
In secolul al IX-lea, un grup de ermiti greci si-a cautat adapostul in grotele greu accesibile ale Meteorei. Ei au fost primii locuitori din aceste tinuturi neprimitoare in aparenta si au continuat sa traiasca aici timp de trei secole, pana la ridicarea primelor asezaminte monastice. La inaltimi care ajung uneori si la 550 de metri, ermitii traiau in solitudine, intalnindu-se doar in zilele de duminica si in zilele de sarbatori, atunci cand se rugau impreuna intr-o capela construita la baza stancii Dhoupiani.
La finalul secolului al XII-lea, este atesta o prima comunitate monastica grupata in jurul bisericii Theotokos (Maica Domnului) care exista si astazi. Sfantul Athanasios este cel care aduce de la Muntele Athos, in anul 1344, un grup important de calugari si punele bazele manastirii cu hramul Theotokos (1381-1388), devenita ulterior Manastirea cu hramul Schimbarii la Fata a Mantuitorului. A fost doar inceputul, pentru ca, pana la finele secolului al XIV-lea, nu mai putin de 20 de manastiri fusesera ridicate pe inaltimile ametitoare ale Meteorei. A fost, poate, vointa divina cea care i-a impins pe acei oameni sa isi ridice valorile pe inaltimi pe care nu traiesc decat vulturii. Se spune ca intreaga cultura a Greciei s-a pastrat in manastirile de la Meteora si ca, in lipsa asezamintelor monahale inexpugnabile in fata atacurilor turcesti, toate valorile elene s-ar fi pierdut sub tavalugul otoman.
Pentru cei care le-au vizitat de-a lungul timpului, mai ales cei care au facut-o pana in secolul al XVII-lea, accesul extrem de dificil in manastiri, facut exclusiv cu ajutorul franghiilor care se intindeau chiar si pe sute de metri, nu putea simboliza decat fragilitatea vietii si a vointei divine. Memorabila ramane replica unui calugar medieval care, intrebat daca schimba vreodata franghiile cu care sunt trasi pana in manastire atat oameni cat si marfuri, ar fi raspuns: Evident ca schimbam funia. O schimbam ori de cate ori se rupe!
Incepand, insa, cu anul 1920, conditiile de acces in manastiri au fost radical imbunatite, si asta datorita afluxul mare de credinciosi veniti din toate partile lumii. Trepte au fost sapate in piatra si poduri suspendate au fost construite in lacasurile de cult pentru a facilita accesul vizitatorilor si preotilor deopotriva. Un veritabil masacru a avut loc in timpul celui de al doilea razboi mondial, atunci cand manastirile au fost bombardate si jefuite de o mare parte a valorilor pe care le pastrasera de secole. Parte dintre ele au fost recuperate ulterior si redate preotilor care inca mai vietuiau pe inaltimile Meteorei. In fapt, astazi, din cele 24 de manastiri existente in secolul al XVI-lea, doar sase, cinci de calugari si una de maicute, mai sunt locuite, fiecare dintre ele avand mai putin de 10 persoane.
Ultimele lacasuri ale Meteorei

Megalo Meteoro, sau Manastirea cu hramul Schimbarii la Fata a Mantuitorului, este si cea mai impunatoare manastire de la Meteora. Construit intre anii 1387-1388 de catre Sf. Athanasios, una dintre cele mai importante figuri din ortodoxie, lacasul a fost inchinat, initial, Fecioarei Maria, pentru ca apoi sa capete hramul Schimbarii la Fata. Manastirea a fost extinsa gratie eforturilor tarului sarb Simeon Uros, cel care a decis sa isi doneze intreaga avere manastirii si sa devina al doilea ei fondator, calugarindu-se. De altfel, craniul sau, alaturi de cel al Sf. Athanasios, se afla inca in Megalo Meteoro.
Manastirea a fost, inca o data, reconstruita in anul 1544 si, in anii urmatori, extinsa constant. Intre zidurile sale se afla veritabile comori ale ortodoxiei: stravechi artefacte, picturi, sculpturi si, mai ales, documente originale (peste 640 de manuscrise) dintre care cel mai vechi dateaza din anul 861.
Manastirea Sf Nicolae Anapafsas (Sfantul Nicolae Odihnitorul), cea mai mica dintre manastirile meteore, a fost zidita in secolul al XIV-lea de catre Sfantul Dionisie cel Milostiv. Frescele sale, de o mare calitate artistica, au fost realizate de Teofan Cretanul, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai Scolii Cretane de Pictura. In capela Sf. Anton, picturile originale din secolul al XIV-lea sunt inca vizibile.
Manastirea Varlaam, a doua ca marime dupa Megalo Meteoro, a fost numita astfel dupa ermitul cu acelasi nume, care si-a gasit refugiul aici in anul 1350. Acelasi Varlaam a construit o capela de mici dimensiuni peste care, in anul 1517, doi frati din Ioannina, Theophanes si Nektarios Apsarades, au ridicat manastirea de astazi. Frescele care dateaza din anii 1548 si 1566, si care apartin curentului teban din pictura, sunt inca vizibile.
Agias Triadas, sau Manastirea cu hramul Sfintei Treimi, ofera, poate, cea mai spectaculoase vedere de ansamblu asupra localitatii Kalambaka si asupra Muntilor Pindului. Datorita celor 140 de trepte sapate in stanca, pe care vizitatorii trebuie sa le urce, Agias Triadas este, probabil, si cea mai putin vizitata manastire de la Meteora. Ea a fost ridicata in secolul al XV-lea de catre parintele Dionisie. Doi frati, ambii preoti, Nicolaos si Antonios, i-au decorat peretii in anul 1741, in timp ce picturile de pe stanca din biserica Sfantul Ioan Botezatorul dateaza din anul 1682. Aici au fost filmate mai multe cadre din filmul de actiune James Bond: For Your Eyes Only.
Manastirea Rusanu, numita astfel dupa fondatorul ei din secolul al XV-lea, se inalta pe una dintre cele mai falnice dintre stancile Meteorei. Inconjurata de abis de jur imprejur, manastirea a fost ridicata de fratii macedoneni Maxim si Ioasaf in anul 1545. Fresca ce impodobeste manastirea dateaza din anul 1561. Cele mai multe dintre manuscrisele pastrate la manastirea Rusanu de-a lungul timpului au fost mutate la Biblioteca Nationala din Atena.
Agios Stefanos, sau Manastirea cu hramul Sfantul Arhidiacon Stefan, dateaza din secolul al XV-lea si este, totodata, singura manastire de maici de la Meteora, calitate pe care a capatat-o de abia in 1961. Nu se stie cu exactitate de cand dateaza primele constructii deasupra carora a fost ridicata manastirea, unele teorii sugerand chiar anul 1192. Manastirea adaposteste, printre altele, craniul Sfantului Haralambie, donat manastirii chiar de domnitorul valah Vlad Tepes.

Omul care a salvat 2 milioane de copii

Un barbat din Australia, supranumit a “omul cu bratul de aur”, este posesorul unui tip rar de sange si, in peste o jumatate de secol de cand doneaza sange, a salvat viata a milioane de copii.

James Harrison, in varsta de 74 ani, are in plasma un un anticorp care ajuta nou-nascutii sa supravietuiasca maladiei Rhesus, determinata de incompatibilitatea dintre sangele mamei si cel al fatului. Incompatibilitatea este legata de factorul Rh, atunci cand mama are, de pilda, sange Rh pozitiv, iar fatul - sange Rh negativ.

James Harrison a inceput sa doneze sange de la varsta de 18 ani; hotararea de a deveni donator a luat-o inca de la 14 ani, cand a suportat o interventie chirugicala dificila pe torace, urmata de trei luni de spitalizare, situatie in care avut nevoie de transfuzia a 13 litri de sange.

Cand a inceput sa doneze sange si medicii au descoperit anticorpul din sangele sau, acesta a fost considerat atat de valoros, incat viata lui James Harrison a fost asigurata pentru 1 milion de dolari australieni.

In 56 de ani, el a donat sange de 984 de ori si spera ca anul acesta sa ajunga la cifra rotunda de 1000 de donari.

Sangele lui a fost adesea administrat direct copiilor cu probleme de incompatibilitate Rh, dar a stat si la baza dezvoltarii unui vaccin numit Anti-D, capabil sa protejeze bebelusii de efectele maladiei Rhesus.

Medicii au estimat ca sangele lui James Harrison a salvat viata a 2,2 milioane de nou-nascuti.

Sursa: Mail Online

Cele 8 minuni naturale ale lumii, aflate sub protectia UNESCO

Dupa ce putine dintre vestigiile celor 7 minuni ale lumii au supravietuit pana in timpurile noastre, s-a simtit nevoia stabilirii unor alte 7 minuni ale lumii moderne, pentru a li se recunoastea valoarea si aportul pe care il aduc la mostenirea culturala mondiala.
De curand, patrimoniul UNESCO s-a imbogatit cu propriile 8 minuni naturale ale lumii, care vor fi protejate si conservate, fiind considerate “valori exceptionale ale umanitatii”.
Saryarca din Kazahstan, Rezervatia Fluturelui Monarh din Mexic, zona tectonica Sardona din Elvetia, Joggins Fossil Cliffs din Canada, Parcul National Sanqingshan din China, Lagunele din Noua Caledonie, Insula Surtsey din Islanda si arhipelagul Socotra din Yemen, cunoscut si sub numele de „Insulele Galapagos ale Oceanului Indian”, sunt “printre cele mai frumoase lucruri pe care natura le-a creat”, dupa cum a declarat David Sheppard, presedintele Programului de Protejare, si in acelasi timp, persoana care a recomandat locatiile.
Sub protectia UNESCO se afla, in prezent, 878 de situri din 145 de tari.

Sursa: Live Science

10 minuni ale lumii despre a caror existenta nu stiai

Expresia „cele 7 minuni ale lumii” s-a impamantenit in constiinta maselor sub forma acelor realizari ingineresti de exceptie din lumea antica, stereotip ce i-a privat pe multi de descoperirea, fie ea si pe hartie sau pe ecranului computerului, a celorlalte „minuni” create de-a lungul timpului de om sau de natura. Demersul nostru este acela de a va aduce in fata 10 destinatii despre a caror existenta, cei mai multi dintre noi, nici macar nu aflasera vreodata, 10 destinatii uluitoare ce ar merita oricand o pozitie fruntasa pe lista celor mai frumoase locuri de pe Pamant.

10.Terasele de orez din Banaue - Filipine
Terasele de orez din Banaue au cel putin 2000 de ani vechime si au fost sapate pe coastele muntilor filipinezi de catre stramosii localnicilor de astazi. Filipinezii le mai numesc si "A opta minune a lumii", termen deloc exagerat daca ne gandim ca totul a fost realizat cu un minim de echipament si utilaje, in cea mai mare parte fiind construite manual. Situate la o altitudine de circa 1500 de metri, terasele de orez acopera o suprafata uimitoare de 10.360 de kilometri patrati si inca sunt irigate de un sistem ingenios ce s-a pastrat din Antichitate. Se spune ca daca toate trepetele teraselor ar fi puse cap la cap, lungimea lor ar egala jumatate din lungimea Ecuatorului. Localnicii le folosesc si astazi pentru a planta orez si legume, iar lucrarile de consolidare si intretinere a teraselor au loc in fiecare an din cauza eroziunii puternice. Terasele de orez din Banaue au fost incluse in patrimoniul UNESCO in anul 1995.

9.Sigiriya - Sri Lanka
Sigiriya, sau Stanca Leului, este o fortareata antica sapata pe varful unei stanci uriase din centrul districtului Matale din Sri Lanka. Chiar daca doar ruinele mai amintesc de gloria de odinioara a fortaretei, stanca inca este inconjurata de reteaua de gradini, rezervoare de apa si structuri adiacente unei asemenea constructii. Una dintre cele mai populare atractii ale anticei fortarete o reprezinta frescele ce acopera intregul perete vetic al cetatii. Intinse pe o suprafata lunga de 140 de metri si inalta de 40 metri, ele sunt considerate unice, atat ca stil cat si ca mod de realizare. Fortareata a fost construita in timpul regelui Kassapa (477 - 495 d.Hr.) si a intrat inca din anul 1982 in patrimoniul UNESCO. Sigiriya a fost locuita inca din preistorie, ea devenind loc sfant al preotilor budisti inca din secolul al V-lea i.Hr.

8.Turnul lui Hercule - Spania
Turnul lui Hercule (Torre de Hercules) este un stravechi far roman situat pe o peninsula, la doar 1,5 kilometri de orasul La Coruna, Spania. Insusi numele de Corunna se spune ca deriva de la vechile coloane (columna) romane din zona. Farul are 55 de metri inaltime si peste 1900 de ani vechime. A fost reamenajat in anul 1791 si este cel mai vechi far roman din lume aflat inca in functiune. In acelasi timp, Turnul lui Hercule este al doilea far ca marime din Spania. Din anul 2009 a fost inclus pe lista monumentelor aflate in patrimoniul UNESCO.

7.Torun - Polonia
Cei care indragesc turismul in locuri incarcate de istorie, pot gasi la Torun destinatia ideala pentru acest gen de calatorii. Oras natal al lui Nicolaus Copernic, Torun isi pastreaza inca aspectul medieval fapt ce atrage an de an zeci de mii de turisti. Situat pe malul Vistulei, in nordul Poloniei, orasul are o vechime impresionanta, dovezile arheologice aratand ca zona era locuita inca din anul 1100 i.Hr. Totusi, primul fort si primele constructii cu adevarat durabile au fost ridicate in secolele VII-XIII. In aceeasi perioada, mai precis intre anii 1230-1231, ordinul Cavalerilor Teutoni a finantat ridicarea unui castel in imediata vecinatate a localitatii. Cinci decenii mai tarziu, orasul atinsese deja zidurile cetatii, aceasta devenind parte a Torun-ului si, impreuna, au intrat in Liga Hanseatica, ceea ce a dus la transformarea asezarii intr-un important centru comercial medieval. Dupa cum lesne se poate observa si din fotografii, infatisarea Toron-ului nu difera cu mult de cea de acum opt secole.

6. Pesterile Ajanta - India
Pesterile Ajanta din Maharastra, India, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. si contin picturi si sculpturi considerate varfuri ale artei religioase budiste. Ele au fost abandonate de catre creatorii lor in anul 480 d.Hr., ramanand in urmatorii 1300 de ani complet uitate pana si de localnici. In primavara anul 1819, insa, un ofiter britanic aflat la vanatoare de tigri in India a patruns intamplator intr-una dintre grotele artificiale acoperite complet de vegetatia luxurianta. Desi devenisera un loc in care se mai refugiau numai pasarile, liliecii si animalele de mici dimensiuni, pesterile au revenit atunci in atentia publicului international mai puternic ca niciodata. Din anul 1982, pesterile Ajanta au intra in patrimoniul UNESCO. Una dintre atractiile neobisnuite, si de data mai recenta, este chiar semnatura ofiterului britanic, John Smith, inca vizibila pe unul dintre peretii pesterii.

5.Biblioteca lui Celsus - Turcia
A fost construita in anul 135 d.Hr. in memoria lui Tiberius Julius Celsus Polemaeanus, un popular consul roman din anul 92 si guvernator al Asiei din anul 115, chiar de catre fiul acestuia, Gaius Julius Aquila. Biblioteca si urias mormant al lui Celsus, monumentul a pastrat intre zidurile sale peste 12.000 de manuscrise de o valoare inestimabila. Este cu atat mai neobisnuit cu cat romanii nu isi ingropau mortii in biblioteci (nu o faceau nici macar intre zidurile oraselor), ceea ce nu face decat sa sublinieze inalta apreciere de care se bucura eruditul Celsus Polemaeanus. In acelasi timp, este dovada faptului ca romanii erau dornici sa isi extinda cultura in toate colturile imperiului, numai un astfel de argument putand explica ridicarea in Asia Mica a uneia dintre cele mai impunatoare biblioteci din toata istoria Romei. Reamenajata, fatada cladirii este un exemplu graitor al frumusetii arhitecturii publice romane. Imaginea aceleiasi fatade a fost imprimata pe una dintre fetele vechii bancnote de 20 de milioane de lire turcesti (intre 2001 - 2005), fiind apoi preluata pe bancnota noua de 20 de lire.

4. Nessebar - Bulgaria
Construit pe vechile ruine ale asezarii trace Mesambria si situat intre Varna (100 km.) si Burgas (35 km.), Nessebar este unul dintre cele mai vechi orase ale Europei, cu o istorie continua ce se intinde pe aproape 2600 de ani. Denumita si Perla Marii Negre, mica asezare este situata pe o insula de 350 pe 800 de metri, legata de tarmul continental printr-un dig. La Nessebar inca sunt locuite cladirile de lemn, tipic marinaresti, ale vechilor pescari greci si bulgari, fapt ce confera un plus de savoare unei localitati ce atrage an de an zeci de mii de turisti. Pe langa aspectul sau medieval si monumentele ce dateaza inca din primele secole de dupa Hristos, Nessebar se bucura de una dintre cele mai frumoase plaje de la Marea Neagra, nisipul extrem de fin fiind deja celebru printre amatorii de plimbari romantice la malul marii. Mica localitatea bulgareasca, cu doar 10.000 de locuitori, a intrat in patrimoniul UNESCO inca din anul 1983.

3. Bagan - Myanmar
Bagan, denumit pe vremuri si Pagan, este un urias oras medieval burmez, situat in centrul Myanmarului, in districtul Mandalay. Pe numele sau originar, Arimaddanapura sau Arimaddana, Bagan a fost construit intre anii 1000 si 1200 d.Hr. si a fost, de-a lungul timpului, capitala mai multor regate burmeze. In prezent, un scandal urias se leaga de stravechea asezare din Myanmar, asta ca urmare a refuzului UNESCO de a introduce unul dintre cele mai frumoase si mai bine pastrate orase medievale in patrimoniul acestei prestigioase organizatii. Motivatia reprezentantilor UNESCO a fost aceea ca juntele militare din Myanmar au inlocuit multe dintre constructiile originale cu unele noi, ce nu au legatura cu Primull Regat Burmez, fapt dezmintit de autoritatile din Myanmar. Mai mult, acestea din urma sustin ca decizia de a nu include Bagan in patrimoniul UNESCO tine strict de interesele politice din zona.

2.Leptis Magna - Libia
Proeminent oras din stravechiul Imperiu Roman, Leptis Magna a fost abandonat in anul 650 de catre locuitorii sai, din cauza repetatelor atacuri berbere si ca urmare a cuceririi Tripolitaniei de catre arabi. Cu toate acestea, chiar daca doar ruinele mai amintesc de gloria sa de odinioara, Leptis Magna este inca in masura sa dea fiori celor ce il viziteaza. Ruinele se afla la circa 130 de kilometri est de Tripoli si sunt catalogate si astazi drept unele dintre cele mai frumoase si mai impunatoare vestigii romane din bazinul mediteraneean. Orasul a fost fondat de catre fenicieni in jurul anului 1100 i.Hr, dar nu si-a atins maretia decat in momentul in care Cartagina a ajuns sa domine Marea Mediterana. A devenit parte a Imperiul Roman in anul 146 i.Hr., fiind apoi cucerit de catre vandalii lui Genseric in anul 439. Recucerit de generalul bizantin Belizarie in anul 543, Leptis Magna a devenit imediat capitala provinciei Imperiului Bizantin. Situl a devenit parte a patrimoniul UNESCO inca din anul 1982.

1. Valea Florilor din Himalaya - India
Aproape inaccesibila turistilor din cauza altitudinii ridicate la care se afla si a distantei uriase fata de cea mai apropiata localitate, Ghangaria (aproape 8 ore de urcat pe versantul himalayan), Valea Florilor a fost si este considerata unul dintre cele mai frumoase locuri de pe Pamant. Prezenta inclusiv in mitologia hindusa, ea a fost redescoperita publicului international in anul 1931, atunci cand un alpinist britanic, Frank S. Smythe, a ajuns intamplator la marginea uriasei gradini naturale. Sute de flori salbatice, cu tot atatea culori diferite, acopera complet aceasta depresiune din Himalaya, creand un spectacol ce iti taie respiratia. In prezent, Valea Florilor face parte din Parcul National Nanda Devi (parc ce acopera o suprafata de peste 85.000 de kilometri patrati) si a fost inclusa, in anul 1988, in patrimoniul UNESCO. Localnicii sunt convinsi si astazi ca valea este locul in care inca salasluiesc zanele si spiridusii.

In Siria au fost descoperiti bani din vremea lui Alexandru cel Mare

Mai mult de 250 de monede de argint, datand din perioada lui Alexandru cel Mare, au fost dezgropate in nordul Siriei. Youssef Kanjo, liderul excavarilor arheologice din orasul antic Aleppo, sustine ca monedele au fost descoperite cu doua saptamani in urma, atunci cand un localnic sapa fundatia noii sale case.

Barbatul a inmanat autoritatilor monedele, care au fost gasite intr-un sipet de bronz. Bucatile de metal dateaza din era Elenista, cuprinsa intre secolele 4 si 1 i.Chr., perioada in care regele razboinic macedonean Alexandru cel Mare a diseminat cultura greceasca in Orientul Mijlociu si dincolo de el.

Kanjo a mai adaugat ca micul cufar continea doua grupuri de monede, intre care 137 banuti de cate patru drahme fiecare (tetra) si 115 monede cu valoarea de cate o drahma. O fateta a monedelor de 4 drahme are inscriptionat portretul lui Alexandru cel Mare, in timp ce pe cealalta parte sta scris numele "Alexandru", sau "Regele Filip", cu referire, cel mai probabil, la tatal tanarului lider.

Dupa cuceririle lui Alexandru Macedon, multe dintre regatele succesoare ale Orientului Mijlociu au adoptat drahma greceasca in pozitia de monede curenta. "Descoperirea este una foarte importanta si s-ar putea adauga comorilor noastre arheologice, care dateaza din perioada elenista", a declarat Kanjo.

Sursa: Associated Press