De ce sa-l alegem pe Octavian Paler?
pentru ca…
ne invata sa acordam viselor energia sufletului nostru, pana nu e prea tarziu :“Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbătrânesc.”
ne ridica intrebari, care in final vor defini atitudinea intrupata intr-un destin :“Nu ştiu dacă pot pretinde că am ştiut ce vreau de la viaţă. Nu mi-ai lipsit ţintele false şi entuziasemele naive.”
coboara in vorbe ceea ce nici gandurile nu vor sa recunoasca :“Şi nu jucăm doar pentru alţii comedia de a vrea să părem mai buni decât în realitate. O jucăm şi pentru noi.”
recunoaste in toate “certitudinile” , incertitudinile prin care trecem :“Cam toate certitudinile mele, câte au fost, sunt acum ciuruite de îndoieli, ca nişte haine roase de molii. Mi-ar fi greu să numesc una intactă.”
aduce cu sinceritate adevarul, fie el si trist :“Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.”
priveste memoria ca pe o fiinta vie, ce imparteste sentimente :“Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare.”
prevesteste neimplinirile din nepasarea oamenilor :“Tot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna.
Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată.”
Mă pot uita, oare, în oglinda spartă a memoriei mele fără teama că am ratat tocmai ceea ce n-aş fi vrut să ratez?
pentru ca…
ne invata sa acordam viselor energia sufletului nostru, pana nu e prea tarziu :“Când aveam posibilitatea să-mi îndeplinesc visul, mi-am dat seama că şi pasiunile îmbătrânesc.”
ne ridica intrebari, care in final vor defini atitudinea intrupata intr-un destin :“Nu ştiu dacă pot pretinde că am ştiut ce vreau de la viaţă. Nu mi-ai lipsit ţintele false şi entuziasemele naive.”
coboara in vorbe ceea ce nici gandurile nu vor sa recunoasca :“Şi nu jucăm doar pentru alţii comedia de a vrea să părem mai buni decât în realitate. O jucăm şi pentru noi.”
recunoaste in toate “certitudinile” , incertitudinile prin care trecem :“Cam toate certitudinile mele, câte au fost, sunt acum ciuruite de îndoieli, ca nişte haine roase de molii. Mi-ar fi greu să numesc una intactă.”
aduce cu sinceritate adevarul, fie el si trist :“Nu există fericire de care să-ţi aminteşti fără tristeţe.”
priveste memoria ca pe o fiinta vie, ce imparteste sentimente :“Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare.”
prevesteste neimplinirile din nepasarea oamenilor :“Tot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna.
Ceea ce nu trăim la timp, nu mai trăim niciodată.”
Mă pot uita, oare, în oglinda spartă a memoriei mele fără teama că am ratat tocmai ceea ce n-aş fi vrut să ratez?
- preluat de pe http://www.octavianpaler.ro/ -
